Fiecare dintre noi a auzit măcar o dată în viață despre Atlantida. S-au scris numeroase articole pe această temă, pornind de la descrierea fabuloasă a lui Platon și apoi la viziunea interdimensională a lui Edgar Cayce.
Mitul Atlantidei continuă să fascineze pentru că este vorba despre un continent care, în urma unor calamități, s-a scufundat.
Dacă Platon oferă o descriere succintă a continentului pierdut, profetul adormit, omul care putea să vadă prin negura istoriei, ne-a oferit o sumedenie de informații.
Acestea par suprarealiste și greu de crezut, dar dacă privim cu atenție Mahabharata sau Ramayana, realizăm că și ele descriu, cu alte cuvinte, ce a spus Cayce. Asemănările sunt incredibile.
Despre Atlantida
Totul începe cu un om pe care grecii antici l-au numit «cel mai înțelept dintre cei șapte înțelepți». Acesta este Solon, un legiuitor, poet și călător atenian care a trăit în 640–559 î.Hr.
El a fost cel care, în timp ce își făcea călătoria de zece ani prin Marea Mediterană, a ajuns în Egipt.
Odată ajuns în orașul Sais, i-a întrebat pe marii preoți despre vremurile străvechi.
Aceștia i-au spus că grecii au memoria scurtă și au uitat istoria adevărată a umanității. Atunci a fost pentru prima dată când un european a auzit despre o insulă care se afla în spatele Stâlpilor lui Herecules (Gibraltar).
Pe acea insulă se afla o civilizație. Atlantida a dispărut în urma unui cutremur și a unei inundații fără precedent.
Solon, întors în Atena, i-a spus povestea lui Dropides, care a dus povestea mai departe până la Critias, care a devenit ulterior elevul lui Platon. În acest fel, Platon a aflat despre Atlantida.
Pare o poveste spusă și probabil deformată din generație în generație.
Acesta a fost motivul pentru care Aristotel, elevul lui Platon, spunea că maestrul său a inventat povestea și a scufundat Atlantida pentru ca să nu fie nevoit să o dovedească geografic. Aristotel a avut dreptate până a apărut profetul adormit.
Atlantida, casa unei civilizații avansate
Edgar Cayce, celebrul clarvăzător și mistic american din prima jumătate a secolului al XX-lea (supranumit „Profetul Dormind”), este practic omul care a reinventat și a dus Atlantida în zona în care o știm astăzi: o civilizație hiper-tehnologică, distrusă de propria lăcomie și de folosirea greșită a unor cristale uriașe de energie.
El susținea că accesa „Cronica Akasha” (o memorie universală a universului unde este înregistrat tot ce s-a întâmplat vreodată).
La prima vedere, am putea avea tendința ca Cayce să fi preluat povestea de la Platon și să o fi reinventat. Scepticii ar spune că Atlantida nu a existat niciodată și este doar un vis. Dar…
Întotdeauna este un dar și orice legendă se bazează pe un sâmbure de adevăr.
Trebuie să recunosc că sunt fascinat de scrierile vechi indiene Mahabharata sau Ramayana. În aceste opere sunt descrise tehnologii foarte avansate, războaie și oameni extrem de înțelepți.
Este greu de crezut că aceste epopei descriu viața de pe o altă planetă. Și atunci nu am putut să nu mă întreb dacă există vreo legătură clară între ce spunea Cayce și ce descriu aceste opere antice.
1. Sursa de energie: Cristalul vs. Mercurul și focul
- Ce spune Cayce despre Atlantida: Baza întregii lor civilizații tehnologice era Marea Piatră de Foc (Tuaoi Stone) – un cristal imens, cilindric, care capta razele soarelui și energii cosmice din ionosferă pentru a alimenta orașele, vehiculele și sistemele de comunicație. Când a fost folosit greșit, a eliberat o energie distructivă scăpată de sub control.
- Ce spun textele indiene despre Vimane: Vehiculele zburătoare și orașele din textele vedice funcționau pe baza unor motoare numite uneori Surya Mani (piatra soarelui) sau foloseau un amestec special de mercur (rasa) și foc intern pentru a genera câmpuri de forță anti-gravitaționale sau propulsie. Ideea unei „pietre” sau a unui cristal care captează energia solară și cosmică apare în ambele mitologii.
2. Armele de distrugere în masă (Raze și „foc fără fum”)
- Ce spune Cayce: Atlanții ar fi folosit fascicule de energie concentrată (raze letale) pentru a controla clima sau în conflictele interne, iar suprasaturarea acestor câmpuri energetice a provocat exploziile care au scufundat continentul.
- Ce spun textele indiene: În Mahabharata, armele zeilor (cum ar fi Brahmastra) nu erau săbii sau sulițe, ci raze de lumină concentrată, „foc fără fum”, care puteau carboniza orașe întregi și a căror descriere seamănă izbitor cu efectele unei arme de energie directă sau nucleare.
3. Comunicațiile la distanță și ecranele de proiecție (Televiziunea antică)
- În textele indiene: Există pasaje fascinante în care sunt descrise dispozitive folosite de regi sau zei (cum ar fi oglinzile magice sau cristalele de observație) prin care puteau vedea evenimente care se petreceau la sute de kilometri distanță sau puteau urmări mișcările inamicilor în timp real, un fel de monitorizare video primitivă descrisă în limbaj mitologic.
- Cayce: Atlanții aveau sisteme de comunicație bazate pe cristale și tuburi energetice care permiteau transmiterea de imagini și sunete la distanțe mari, folosite atât pentru administrație, cât și pentru controlul maselor.
4. Puterea minții amplificată tehnologic (Psihotehnologia)
- La Cayce: O altă latură a civilizației atlante era interacțiunea directă dintre conștiință și mașinării. Aparatele lor nu funcționau doar pe bază de butoane sau combustibil, ci răspundeau la frecvențele mentale și la intenția operatorului (motiv pentru care decăderea morală a dus la dezastru: gândurile corupte au pervertit sistemul).
- În textele indiene (Veda și Yoga): Se vorbește constant despre Siddhi (puteri mentale sau supranaturale) care puteau fi amplificate sau intermediate prin dispozitive speciale. În plus, multe dintre vimane sau arme divine nu puteau fi activate oricum, ci doar de către cei care aveau o anumită elevare spirituală sau cunoșteau mantrele (frecvențele sonore) potrivite. Mașinăria răspundea practic la vibrația interioară a omului.
5. Subteranele și rețelele globale de tunele
- La Cayce: Înainte ca Atlantida să se scufunde complet, savanții și preoții ei au construit baze subterane uriașe și rețele de tunele (inclusiv sub Sfinxul din Egipt sau în zonele muntoase), unde au ascuns arhive de cunoștințe și cristale de putere.
- În textele indiene: Există o întreagă mitologie legată de Patala Loka (lumea de jos sau tărâmurile subterane) și de rase precum Naga (ființe reptiliene sau semidivine) care locuiau în orașe subterane extrem de avansate, pline de lumini artificiale și tehnologii necunoscute suprafeței. De asemenea, legendele indiene vorbesc despre „Societatea celor Nouă Oameni Necunoscuți” (păstrătorii unor secrete tehnologice imense) care s-ar adăposti în peșteri ascunse din Himalaya.
Cum a dispărut Atlantida
Singurul care a vorbit despre motivele colapsului din Atlantida a fost Cayce. Primul mare cutremur care a început să destabilizeze Atlantida s-a produs aproximativ în anul 50.000 î.Hr. Atlanții foloseau forțele naturii în scopuri distructive.
Al doilea mare cutremur s-a produs în anul 28.000 î.Hr.
O parte din populație a realizat că imperiul se îndreaptă spre o prăbușire totală, moment în care au început primele migrații masive spre alte zone ale planetei (spre Egipt, America Centrală și Europa).
Momentul de grație s-a petrecut între anii 10.000 – 9.600 î.Hr., când Poseida, ultima insulă din arhipelag, s-a scufundat.
Cayce a insistat că, deși continentul a dispărut fizic, oamenii de știință, preoții și înțelepții (cei care păstrau cunoașterea pură) au reușit să se refugieze din timp.
Concluzie
Există numeroase voci care spun că Atlantida nu a existat niciodată cu adevărat. Că este o simplă invenție și că continentele nu se scufundă atât de ușor.
Pe de altă parte, cărțile vechi indiene descriu ceva ce nu ne putem imagina. Cum ar putea inventa niște oameni simpli care au trăit cu mii de ani în urmă o tehnologie pe care nici noi, în zilele acestea, nu o putem înțelege? Și de ce ar fi făcut-o?
Indiferent din ce perspectivă privești, Atlantida este și va rămâne un tărâm al fascinației.
Verdict: Controversat! Ar trebui să avem mai multe documente care să descrie continentul pierdut.